In anul 1986, in ziua de 24 mai, cand in calenadrul ortodox se serbeaza Sf. Cuv. Simeon din Muntele cel Minunat, fiind sambata seara cu priveghere pentru a doua zi, pe aleea ce duce de la turnul clopotnita la biserica Inaltarii s-a observat ca pietrele din pavaj pe sectiune transversala erau ridicate de aproximativ 10-15 cm., care incomodau trecerea spre biserica. Cei care ajungeau la locul respectiv, incercau sa apese pietrele cu piciorul, crezand ca ele vor reveni la pozitia initiala.
In anul 1986, in ziua de 24 mai, cand in calenadrul ortodox se serbeaza Sf. Cuv. Simeon din Muntele cel Minunat, fiind sambata seara cu priveghere pentru a doua zi, pe aleea ce duce de la turnul clopotnita la biserica Inaltarii s-a observat ca pietrele din pavaj pe sectiune transversala erau ridicate de aproximativ 10-15 cm., care incomodau trecerea spre biserica. Cei care ajungeau la locul respectiv, incercau sa apese pietrele cu piciorul, crezand ca ele vor reveni la pozitia initiala.
Se faceau diferite presupuneri, intre care cea in legatura cu vreo teava de canalizare sau chiar olane din ceramica prin care venea apa in manastire in secolele trecute sau emanatii de gaz metan. Mentionam ca aceasta alee a fost executata in anul 1962 si a fost construita cu un strat de beton destul de gros in care s-au placat pietre de rau. Conducerea manastirii a hotarat ca luni 26 mai sa se sape in acest loc pentru a observa cauza din care s-a ridicat pavajul. Dupa ce s-a sapat aprox. 1,20 m., iar pamantul de sub pavaj nu prezenta nici o modificare, cei care sapau au propus sa se puna pamantul la loc si sa se refaca aleea cum a fost inainte.
Vrednicul de pomenire Protos. Anania Ulian, care era ecleriarh mare, a propus ca in seara aceea sa ramana locul descoperit pentru ca dimineata sa se continue din nou sapaturile. Marti dimineata in ziua de 27 mai s-au continuat sapaturile si la aprox. 1,50 m. adancime spre mirarea celor care sapau au descoperit „oseminte umane”, fiind in pozitia de inmormantare obisnuita, capul spre apus si picioarele spre rasarit, transversal cu aleea, dupa cum s-au ridicat si pietrele in data de 24 mai. Dupa ce osemintele au fost scoase din groapa s-au aprins lumanari si s-a facut o slujba de pomenire (trisaghion), de catre preotii din manastire.
Intrucat Mitropolitul Moldovei si Sucevei I.P.S. Teoctist Arapasu (1977-1986), ulterio Patriarh a Romaniei, insotit de vicarul administrativ P.C. Scarlat Porcescu, P.C. Prof. Dr. Al. I. Ciurea se aflau in manastire, P.Cuv. Arhim. Efrem Chiscariu, staretul manastirii, le-a adus la cunostinta despre aceasta minune. Iar I.P.S. Teoctist, impreuna cu delegatia au venit in incinta manastirii si vazand osemintele care erau bine conservate si frumos mirositoare le-a stropit cu agheazma si a facut o rugaciune de dezlegare.
Astfel Sfintele Moaste au fost tainuite, iar dupa caderea regimului comunist, in luna ianuarie 1990, s-a facut o racla frumoasa din stejar scluptat si asezate in pronaosul bisericii „Inaltarea Domnului”, s-au facut rugaciuni si s-a invocat ajutorul Sfantului caruia nu i se stie numele. De la aflarea acestor sfinte moaste s-au facut multe presupuneri in legatura cu cel ce ar putea fi vrednicul de pomenire si bineplacut lui Dumnezeu.
Intrucat vin multi credinciosi cu diferite boli, necazuri si suferinte si cer ajutorul Sfantului Necunoscut de la M-rea Neamt, primesc vindecari si binecuvantare de la Dumnezeu.
In anul 1999, s-a facut un baldachin tot din lemn de stejar scluptat, unde s-au asezat sfintele moaste spre bucuria monahilor si a credinciosilor.